Originea cuvântului rom este, în general, neclara. Romul este o denumire anglo-saxona,grosolana . Având o rezonanta aspra la inceputuri, romul era putin acceptat. Morewood a sugerat o posibilitate: că a fost luat de la ultima parte din cuvântul latin pentru zahăr, saccharum, o explicaţie, care este frecvent auzita azi.
Alte etimologi au menţionat de cuvântul tiganesc rom, care inseamna "puternic" sau "potent". Cu toate acestea, aceste cuvinte au fost legate de ramboozle şi rumfustian, ambele bauturi populare britanice de la jumătatea secolului al 17-lea. Cu toate acestea, nici nu au fost legate de rom, ci mai degrabă de ouă, bere, vin, zahăr, precum şi diferite condimente. Originea cea mai probabila este redusa la versiunea de rumbullion sau rumbustion. " Ambele cuvinte in substratul englezei britanice au fost poreclite prin termeni pentru" gălăgie "sau" zgomot ". Aceasta este o mult mai convingatoare explicaţie, şi aduce imaginea produselor distillate de catre bărbaţii sentimentali aflati in lupta, la carciumele insulelor, care sunt la începutul versiunilor de bar.
O altă revendicare este acel nume dat unor pahare largi folosite de marinarii olandezi cunoscute ca rummers, de la cuvântul olandez Roemer,pahar. Alte opţiuni includ contracţiile din cuvintele saccharum, zahăr in latina
În curs de utilizare, numele folosit pentru un rom de multe ori isi are baza de origine romul. Pentru rom in spaniola vorbita de localnici este utilizat cuvântul RON . Un ron añejo indică un rom care a fost în mod semnificativ învechit şi este adesea utilizat pentru produsele premium. Rhum-ul este termenul folosit pentru romul din franceza-vorbita locala, în timp ce rhum vieux este un rom francez învechit , care îndeplineşte o serie de alte cerinţe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu